Mulți părinți întreabă: De ce șahul se consideră un instrument eficient pentru dezvoltare?
Iată câteva argumente forte care nu mai lasă loc de îndoială privind rolul excepțional al șahului în dezvoltarea personală a copiilor care îl practică.
1.Șahul are o complexitate impunătoare în pofida faptului că numărul de figuri și pioni este de 32, adică de două ori mai mic ca numărul de câmpuri de pe tabla de șah. Când spunem că șahul este un joc complex trebuie să înțelegem că are un conținut foarte bogat în situații irepetabile care necesită o permanentă analiză și apreciere. Complexitatea sa nu se exprimă doar matematic, printr-un număr de aproximativ 10^120 de combinații posibile, dar și prin aceea că fiecare poziție obținută are factorii ei determinanți de importanța cărora trebuie să ținem cont planificând diferite mutări și operațiuni. Cu alte cuvinte, în timp ce stabilim continuarea optimală trebuie să efectuăm multe calcule atât pentru noi dar și pentru adversar ca să deducem corect rezultatul dorit. Prin urmare, șahul ne antrenează într-o pregătire preventivă care ne ajută să ne orientăm în complexitatea vieții reale, când libertatea și activitatea ne sunt restricționată de anumite condiții mai puțin cunoscute. Este ca și când ne-am afla într-o verificare continue a abilităților și calităților intelectuale realizată pe tabla de șah – înainte de a intra în tumultul proceselor cotidiene. De ce aceasta este important? Pentru că în zilele noastre copiii au tot mai slabe legături cu realitatea în care se află, neînțelegând complexitatea ei. Asemenea legături sunt benefice pentru cunoaștere și sănătate doar atunci când fiecare se implică personal în experimentarea lor. Din păcate, ei tot mai mult se detașează de mediul lor firesc și nu le trăiesc pe viu, dar își creează impresia despre lumea înconjurătoare după imaginile din telefoanele mobile și laptopuri. În acest sens șahul îi familiarizează cu lucrurile față de care rămân distanți și indiferenți, imitând într-un limbaj specific, prin momentele și procedeele sale, multe procese și fenomene cunoscute sub alte aspecte în viața reală. Aceasta se produce nu doar într-un mod asociativ, la nivel de subconștient, dar și prin comparații directe. Astfel, șahul le trezește interesul pentru a cunoaște și a-și pune întrebări referitoare la ceea ce îi înconjoară, la originalul imaginilor neînsuflețite pe care le văd într-o dimensiune abstractă.
2. Jocul de șah are un important rol educativ care se poate manifesta prin relația șah-școală, având următoarele caracteristici: instrument a educației și formării culturale a persoanei, obiect pentru întărirea autodisciplinei, mijloc sănătos de recreere si întrecere. Dezvoltă puterea de imaginație a copilului, îi stimulează capacitatea de a anticipa, de a alege mutarea – o variantă din multele pe care le are la dispoziție, învățându-l astfel să gândească. Toate acestea făcute într-un timp limitat pe care el de unul singur poate să și-l împartă cum consideră mai bine, îl obișnuiește cu o gândire decisă si cât mai eficientă, îi dezvoltă latura intelectuală și îi facilitează activitatea sa științifică. Fiind un sport al minții șahul îl învață să fie calculat și ordonat, îi restabilește echilibrul dezvoltării armonioase dereglat de stresuri și lipsa de cunoștințe, conform dictonului latin „mens sana in corpore sano“ (Juvenal). Îl face pe elev să lucreze cu strategii, cu ipoteze, să prevadă ce se întâmplă dacă alege o continuare sau alta, să identifice mai ușor oportunitățile, fiind o punte de trecere la responsabilități și angajamente în acțiunile sale de toate zilele.
3.Argumentul final pentru folosirea șahului ca instrument de reflecție și auto-dezvoltare este simbolismul său puternic. Ai un rege, o regină, pioni, turnuri, nebuni și cavaleri, de o culoare sau alta. Ca în viață: alb-negru. Bine si rău. Mutarea ta și a adversarului. Timpul de a acționa și timpul de pregătire. Timp limitat pentru a face toate acțiunile și pentru a atinge obiectivele. Majoritatea oamenilor au automat asocieri puternice cu fiecare dintre aceste arhetipuri.
Astăzi șahul face parte din programele școlare în peste 30 de țări, in rândul cărora se situează și Republica Moldova. În țara noastră șahul este materie opțională în multe școli, atât în mediul urban, cât și în cel rural.
Chișinăul a fost unul din primele orașe din lume în care au fost predate primele lecții de șah în școli. Aceasta a avut loc în anul 1966, în același an au fost create primele cercuri de șah în școli. În 1981 a fost introdusă instruirea generală la șah în nouă școli din Chișinău, iar în 1995 în toate școlile din capitală.
În 1997, la inițiativa marelui maestru internațional Viorel Bologan, a început predarea șahului în 15 școli sătești. În primăvara anului 2009 a fost semnată o Hotărâre de Guvern cu privire la includerea șahului în curriculumul școlar.
Grație suportului din partea Guvernului Republicii Moldova, a Ministerului Educației și a Federației Internaționale de Șah (FIDE), și cu susținerea nemijlocită a dl. Viorel Bologan, au fost asigurate cu inventar de șah în perioada 2011-2013 peste două sute de școli. În 2013 a apărut primul manual-caiet de șah în limba romană ,,Șahul în școală”.
La Olimpiada Mondială de șah din acest an din Chennai, India, echipa națională a Republicii Moldova la șah a obținut un rezultat istoric, care a plasat-o în elita șahului mondial. Echipa noastră a împărțit locurile 4-6 cu India și SUA, concurând cu echipe din 188 de țări participante. Este cel mai bun rezultat din istoria participării Moldovei la Olimpiadele mondiale (anterior cel mai bun a fost locul 18 în 2006).
Succes în continuare!