Odată celebrul fizician Albert Einstein a fost întrebat: Care este cheia succesului în viața? Fizicianul a răspuns: priviți viața ca pe un joc. O formula pe cât se pare de simplă, pe atât de profundă. Și, imediat, în minte ne apare o altă întrebare: Cum poate fi viața încadrată în limitele unui joc? Putem doar presupune că această întrebare și-a pus-o și înțeleptul din antichitate cu intenția de a reproduce încăierarea a 2 armate pe un imens câmp de luptă. Inventând șahul a fost probabil primul om care a înțeles că invenția sa este viața într-un format mic. În limbajul științific modern ar însemna un model matematic imitațional a unui fragment din realitate.

Să vedem deci cât de justă este această comparație.

Numărul pozițiilor posibile în jocul de șah este mai mare decât numărul de atomi din universul observabil. Numărul de poziții legale pe tabla de șah, adică numărul de situații posibile de joc sunt estimate a fi între 10^43 și 10^47, iar dacă se ia în calcul complexitatea jocului (game-tree complexity), din punct de vedere combinatoric, numărul este estimat în jur de 10^120. Acest număr a fost calculat de Claude Shannon, calcul publicat într-o lucrare a sa numită „Programming for Playing Chess”, în anul 1950. Pentru comparație: numărul de situații tipice reflectate în agenda noastră de fiecare zi și numărul de obiecte și persoane care ne pot influența deciziile sunt mult mai mici.  

Șahul este mult mai complex, în comparație cu marea majoritate a altor jocuri de masă. S-ar putea întâmpla că alte jocuri, pocherul bunăoară, să fie la fel de complicate,  unicitatea șahului însă constă în multitudinea de combinații posibile și irepetabilitatea lor. Și, precum în viață, nu poți intra de 2 în același râu, la fel și în șah nu există 2 momente congruente în timpul jocului. Partida de șah ca și când își dezvăluie conținutul expunând noi și noi descoperiri.  Ceea ce deosebește șahul este absența aproape completă a norocului (inclusiv influența arbitrului) bazându-se doar pe gândirea logică, creativitate și capacitatea de a calcula. Acestea sunt unele dintre cele mai valoroase calități ale speciei umane, care o face net superioară altor ființe. Și, bineînțeles, anume șahul le și dezvoltă!

Convențional, viața omului constă din 3 etape majore: copilărie, tinerețe și bătrânețe. Partida de șah are la fel 3 stadii interdependente: deschiderea, jocul de mijloc și finalul. Dacă nu ne dezvoltăm corect în copilărie și nu îndeplinim anumite sarcini indispensabile, ulterior ne vine foarte greu să reușim în viață. Exact același lucru se întâmplă la începutul partidei de șah. Dacă nu jucăm corect deschiderea nu putem spera la un rezultat satisfăcător în jocul de mai departe.  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *